10
După arestarea lui Mihai Sorin, fostul director de la Petromservice, e foarte ușor de demonstrat că aceeași rețetă de furat a fost folosită și la SC FC Petrolul. Numai că, în cazul SC FC Petrolul, un procuror aflat în pragul pensionării, domnul Șerbaniuc, a dat NUP într-un dosar în care furtul era evident. Nu susțin că domnul Șerbaniuc a primit o mare șpagă pentru a da acea soluție, merg pe ideea că nu a vrut să-și complice ieșirea la pensie încurcându-se cu cei mai șmecherași sindicaliști. Iată și demonstrația că Bercea, Eduard Alexandru și compania au delapidat SC FC Petrolul:
Într-un document prezentat de Mediafax, procurorii arată cum cei implicaţi în delapidarea Petrom Service au încercat, folosind aproape 20 de firme, prin contracte încheiate între acestea, să ascundă adevărata provenienţă a banilor şi, în acelaşi timp, să evite plata datoriilor către stat. În cele 120 de pagini ale referatului, procurorii explică detaliat traseul sumelor despre care susţin că au fost delapidate de la Petrom Service. Conform anchetatorilor, inculpaţii au ajuns până acolo încât încasau banii ajunşi în fiecare dintre firme în numerar, în sume mici, pentru ca tranzacţiile făcute să rămână sub limita la care ar intra în atenţia Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.
Hm, unde am mai întâlnit noi o procedură asemănătoare? Știu, în rechizitoriul semnat de procurorul Șerbaniuc. Iată ce spune acesta, în cea mai tare motivare pe care am văzut-o vreodată.
Acuzația: două firme, Alta Delta SRL și Maprim Cluj, efectuează ridicări/depuneri de bani, sumele fiind apoi dirijate către SC FC Petrolul!
Răspuns Șerbaniuc: ”Nu rezultă operațiuni suspecte, acestea încadrându-se în termenii unor relații comerciale normale. Din analiza extraselor de cont și a celorlalte documente bancare puse la dispoziție de către băncile prin care societățile implicate își derulează operațiunile financiare, rezultă că ridicările de numerar se încadrează în limitele plafonului de casă, situându-se în general în jurul sumei de 30 de milioane de lei (vechi). În ceea ce privește încasările constituite inițial ca depozite și lichidate ulterior, din verificări rezultă că a fost vorba în cele mai multe cazuri (deci nu în toate?) de depozite over-night, conform normelor bancare.
Referitor la sumele mari ridicate, Șerbaniuc are o explicație halucinantă. Așadar, în opinia anchetatorului, dacă sumele nu s-au ridicat la o singură tragere (chestiune imposibilă, potrvit normelor bancare), atunci e în regulă. ”În privința depunerilor și ridicărilor de sume mari de numerar, cum ar fi 1,4 miliarde și 58 de miliarde, în realitate este vorba de operațiuni cumulate în timp, pe perioada unui an calendaristic și prezentate inițial ca o singură operațiune. Astfel, prima a fost constituită din 43 de operațiuni, și cea de-a doua sumă reprezintă rezultatul a 36 de operațiuni”.
Așadar, într-o operațiune unde niște procurori deștepți au găsit delapidare, marele domn procuror Șerbaniuc, de la Ploiești, nu vede nimic în neregulă. Și, ca să vedeți că acest NUP pentru Luca, Bercea și Buduru s-a dat complet aiurea, iată alte răspunsuri năstrușnice ale domnului Șerbaniuc, la acuzațiile din dosar:
Acuzația: Liga Asociațiilor Sportive din Petrol a efectuat plăți mari către cluburi afiliate, precum și unor societăți comerciale, cu titlu de publicitate.
Răspuns Șerbaniuc: ”LASP este o asociație fără scop lucrativ în domeniul sportului, alcătuită din cluburile și asociațiile sportive din ramura petrolului. Scopul asociației este crearea unui cadru organizat, instituționalizat, de colaborare, ajutor și sprijin reciproc între membrii asociației precum și ajutorarea sportivilor în dificultate.” Probabil că Ghindaru, care avea contract de 50.000 de euro pe an cu Petrolul, era un sportiv în dificultate. Procurorul Șerbaniuc explică faptul că LASP era un fel de Robin Hood, adică lua banii de la SNP (nu contează cum) și îi împărțea cluburilor sportive, după nevoi. În schimb, cluburile făceau publicitate. Pe echipamentul de joc, pe marginea terenului, prin aparițiile în presă. Și uite cum ajungem la partea interesantă. Scrie domnul Șerbaniuc: ”Separat de obligațiile stipulate prin contractele arătate mai sus, LASP a încheiat și alte contracte cu societăți comerciale din care făceau parte sportivii cluburilor afiliate și prin contractele încheiate, aceștia aveau obligația să promoveze imaginea SNP Petrom în afara programului competițional și de pregătire, respectiv în timpul liber.” Fabulos!
În primul rând, domnule Șerbaniuc, la nivelul anului 2003, SNP Petrom, așa cum arată și numele, era o societate de stat. Deci, din unghiul anchetatorului, trebuia să conteze cum dracului pleacă 10 milioane de euro de la societatea de stat SNP Petrom la această Ligă a Asociațiilor Sportive. Apoi, Nu credeți că era important ca cei care prestau în timpul liber aceste activități de promovare a brandului Petrom să știe să fac treaba asta? Să aibă un contract? Să primească, eventual, niște bani, așa cum susțineți dumneavoastră în această atât de atacabilă rezoluție? Păi, dacă un jucător ca Marinescu, pus la dispoziția Petrolului, care aducea firmei Parai SRL, aparținând colegului său Ghindaru, 50.000 de euro pe an, habar nu avea că în timpul liber făcea reclamă pentru Petrom, cum puteți ajunge dumneavoastră la concluzia că banii aceia au fost plătiți legal? Și unde au ajuns? Adică, banii încasați de Paray SRL, în deplină legalitate, așa cum spuneți, unde sunt? Ați dispus un control fiscal la societatea lui Ghindaru? Pentru că, la dosar, există dovada că banii nu erau scoți din bancă de către jucătorii de fotbal patroni de firme. Dacă de la Sc Paray, de pildă, sau de la SC Subteran SRL (patron Cici Crăciun) banii ăștia au plecat în diverse firme care le aparțin conducătorilor Petrolului? Sau dacă au fost justificați cu facturi cumpărate din complexul Europa, iar banii s-au dus cash, în direcții pe care fotbaliștii patroni nu le știu, pentru că nu ei au semnat ordinele de plată? Prea multe întrebări la care nu ați reușit să răspundeți prin rezoluția dumneavoastră! Unii dintre colegii dumneavoastră, cu care am stat de vorbăm spun că nu ați vrut să vă complicați existența înainte de a ieși la pensie. Noi, răi din fire, credem cu totul altceva legat de felul în care ați închis acest dosar. Cum altfel să explicăm tâmpeniile pe care le scrieți aici: ”În acest context se impune de precizat că jucătorii beneficiau, pe lângă salariul lunar, stabilit prin contract de muncă, și de o primă de instalare, care, în funcție de anumite criterii, ajungea și la 50.000 de dolari.” Unde, domnule procuror, la Petrolul? Așa v-au spus Luca, Bercea și Buduru?
Acuzație: bani pentru presă!
Răspuns Șerbaniuc: ”O altă categorie de contracte încheiate de LASP este cea încheiată cu societăți comerciale specializate în prestarea de activități de reclamă și publicitate. Enumerăm în acest sens: contractul încheiat cu SC Realitatea Media SRL București, sub numărul 455/B/1.01.07.2004, în vederea promovării pe postul de televiziune ”Realitatea” a imaginii și intereselor companiei petroliere. În executarea contractului, societatea comercială prestatoare promovează imaginea SNP Petrom pe postul de televiziune în baza unor grafice și rapoarte lunare. Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei rezultă că aceadtă plată (trei miliarde de lei) face parte dintr-o serie de plăți făcute în baza contractului mai sus menționat.”
Așadar, de la societatea de stat SNP Petrom pleacă 10 milioane de euro, la o asociație non-profit, care împarte banii cum vrea ea. Unele sume merg la asociații sportive, altele la firme private. Asta e ilegal din start. Mai mult, există dovezi clare că banii care ajung la cluburile sportive nu sunt folosiți așa cum scriu actele prezentate de aceste entități. Dar pe domnul procuror nu l-a interesat decât cum să încheie mai repede cu NUP acest dosar.
Acuzație: Împrumuturi de la persoane juridice și fizice!
O altă activitate suspectă, împrumuturile consistente făcute de persoane fizice, cum ar fi bercea și Buduru. Adică, trebuie să fii șmecher să poți împrumuta un club de gotbal cu două, trei sute de mii de euro, pe persoană fizică, nu? Ei bine, domnului Șerbaniuc nu i s-a părut ciudat și a conchis: ”Societatea comercială a mai fost controlată în perioada 2003-2006, încheindu-se în acest sens trei acte de control, fără să se constate aspecte care să antreneze răspunderea penală a persoanelor cu drept de decizie!” Păi, dacă s-a mai controlat, de ce să mai controlăm și noi aiurea? Deci, acuzația nu se confirmă.
Așadar, tot dosarul este făcut praf de domnul procuror, care probabil s-a și împrietenit foarte bine cu cei trei, după acest episod. Dacă citești dosarul, noi am avut onoarea să o facem, îți dai seama de gravitatea faptelor comise de acești oameni. După ce parcurgi rezoluția procurorului, îți pui întrebarea dacă nu cumva acesta a citit alt dosar. Pentru că am văzut dosare mult mai subțiri pentru care pe numele autorilor a fost declanșată urmărirea penală. Iar aici nu e vorba doar de o simplă spălare de bani, discutăm și de un dosar mult mai important, privind violarea bugetului statului.







