altPHel

Conferinta judeteana ordonata ”de sus” va avea loc astazi, la Teatru (nici ca se putea alege un loc mai bun). Saniuta a anuntat ieri, patetic, ca nu va mai candida, singurul inscris fiind pana la ora asta Mircea Cosma. Saniuta a venit ieri in fata presei in camasa alba si s-a laudat singur, spunand despre sine ca ”pleaca de la carma filialei cel pe care dumneavoastra, presa, l-ati numit detergentul care scoate 100 de pete”. Domnule Saniuta, aia a fost o gluma!!! Tot la categoria ”flotari logice” intra si afirmatia ”domnul Iliescu nu a facut decat sa panseze o rana care sangera” (citat din memorie), referitor la afirmatia lui Iliescu, ca Saniuta ar fi bun sa conduca chiar tara!
Dupa toata tevatura asta, cred ca nu m-am inselat in privinta lui Saniuta, despre care spun ca este un las. Numai o gaina putea sa iasa astfel din scena, victimizandu-se la modul ridicol si fiindu-i frica sa-i acuze pe cei pe care-i crede vinovati. Saniuta a facut doar aluzii de doi lei, care-l fac si mai penibil pe fostul presedinte al PSD Prahova, invins la ultimele alegeri, la scor de neprezentare, de tovarasa educatoare Roberta, de la PDL.

Primesc ieri un telefon, prin care sunt anuntat ca PDL a blocat consiliile de administratie de la Parcul Industrial Brazi si de la Drumuri si Poduri. Aici, era vorba de prelungirea mandatelor de conducere ale directorilor. Daca la Dumuri si Poduri e vorba de un tip neafiliat politic, dar agreat de PSD, la Parcul Industrial lucrurile sunt mai complicate, pentru ca acolo director este chiar un fin de-al lui Adrian Semcu, despre care am multe sa va povestesc, in special cum cerea el acum sase luni spagi grase in numele nasului sau (vezi editia de poimaine a publicatiei altPHel). PDL spune ca intr-adevar a boicotat aceste consilii pentru ca una s-a fixat la sedinta cu reprezentantii PSD si alta ar fi vrut acestia sa faca. Din ce am inteles, PSD ar fi vrut, la intelegere cu Adrian Semcu, sa il lase director la Brazi pe finul lui Semcu, pentru urmatorii patru ani, chestiune cu care PDL nu a fost de acord. De partea cealalta, surse din PSD declara ca PDL s-a sucit dupa ce in prealabil fusese de acord cu toate propunerile PSD. Pentru mine, nici nu conteaza care dintre ei are dreptate.
Astfel de episoade vor avea loc din ce in ce mai des, pentru ca, vorba unui prieten de-al meu, ce naste din pisica nu sare departe de trunchi. Nu cred ca isi inchipuie cineva ca din combinatia comunisti – securisti poate iesi ceva bun!

Sunt 13 la numar, 7 de la PSD, 4 de la PDL si 2 de la PNL. Numele le veti putea afla maine, din altPHel, o editie tiparita intr-un tiraj record, de nervi. E inutil asadar sa mai maturati ziarele de la chioscuri, domnule Saniuta! Si da, sunteti pe lista candidatilor pe care noi, cei de la altPHel, nu i-am trimite în Parlament.

Nu mai e nici un secret, Marian Saniuta a supravegheat personal asfaltarile executate la Slanic. Pentru ca a ordonat ca acestea sa fie facute cat mai rapid, fara pregatirea terenului si in conditii meteo nerecomandate, rezultatele sunt senzationale. Le puteti vedea in imaginile alaturate, surprinse ieri, la Slanic. Locuitorii din zona s-au prins de incercarea lui Saniuta de a-i pacali si ii adreseaza cele mai fierbinti urari candidatului PSD. Fotografiile nu mai au nevoie de comentarii. Îi multumesc lui Cristi D. pentru sprijin.

Marian Saniuta joaca din nou rolul hotului care striga: hotii! Desi vermutul dat de dansul ajunge la alegatorii inghetati din colegiul 4, Saniuta ii arata cu degetul pe contracandidati cand vine vorba de cadourile electorale. Mai mult, in conditiile in care logic ar fi sa fie chemat la DNA pentru pancarta cu ”drum asfaltat de Consiliul Judetean (fals) la initiativa deputatului Marian Saniuta!”, cel mai de seama invatacel al criminalului Ion Iliescu nu se lasa si continua sa supravegheze personal lucrările care se fac in zona Slanic (nu stim deocamdata cat de legal). Astfel, ieri, la -7 grade, la Slanic se turna asfalt in draci (foto mai tarziu, tot aici), fara ca suprafata sa fie pregatita conform standardelor. De asta isi vor da seama locuitorii din zonele respective, care vor avea pe cine sa injure la primavara. Dar la primavara nu mai sunt alegeri…

Faza la Plopeni: dintr-o masina coboara un tip care intreaba la chiosc daca a venit ziarul altPHel si, daca da, in cate exemplare? Cere unul, il rasfoieste, si le spune celorlalti ca nu e nici un supliment despre ”lista candidatilor patati”, publicata de Academia Catavencu, dar ca are ordin sa cumpere toate exemplarele din altPHel. Singurul om care candideaza in zona si e pe lista respectiva este Marian Saniuta. Caruia atat de mult ii place ziarul nostru, incat vrea sa citeasca toate exemplarele. De-aia, ii vom face o surpriza vineri, in ultima zi de campanie. Un supliment al candidatilor patati din Prahova, mult mai amanuntit decat cel din Catavencu.

Corectul, fantasticul, senzaţionalul Marian Florian Săniuţă, de meserie preşedinte la PSD Prahova, pe viaţă, sperăm, crede în continuare că dânsul are voie să facă orice. Astfel, după ce a certat pe toată lumea că aduce oameni de la Bucureşti pentru a candida în Prahova, Săniuţă a făcut şi el mai multe transferuri de la centru, pentru care, desigur, el, pardon, EL nu trebuie să dea explicaţii. Acum, deşi îşi permite să dea lecţii de moralitate şi de conduită de campanie, Săniuţă, pardon, marele Săniuţă împarte materiale electorale folosindu-i pe angajaţii Poştei Române. Desigur, pe lângă traficul de influenţă exercitat asupra funcţionarilor statului, treaba asta cu poştaşii e o nimica toată. Despre aventurile domului Marian Săniuţă citiţi amănunte vineri, în altPHel.

În dimineaţa asta, se lăfăia la mine pe birou o scrisoare cu antetul Camerei Deputaţilor. Fetele m-au anunţat că au semnat de primire şi că e de la Marian Săniuţă. Care nici să revenim din vacanţă nu ne lasă. Ia uitaţi ce face domnul Săniuţă! Cică ne “notifică interesul dumnealui de a intra în posesia unei copii a înregistrărilor pe care le deţineţi (…) şi în care se fac diverse afirmaţii în ceea ce mă priveşte.” Foarte frumos, nu? Pe domnul Săniuţă îl interesează acum aceste afirmaţii. Păi, nu ne-a trimis drept la replică în urma publicării acestor acuzaţii? Nu ne-a dat de înţeles în acel drept la replică pe care l-am publicat integral că spusele lui Daniel Savu sunt nişte invenţii? Credea că am publicat acele acuze aduse de Savu (pe vremea când cei doi erau într-un război deschis) fără a avea acoperire?

În fine, după ce ne spune în scrisoare că-l interesează înregistrările “pentru a hotărî un mod de a răspunde acelor afirmaţii pe care le-aţi preluat în publicaţia dumneavoastră”, domnul Săniuţă trece la obişnuitele-i ameninţări, spunând că dacă nu vom da curs solicitării dumnealui, “voi fi nevoit să consider că tot ce a apărut în săptămânalul altPHel nu este altceva decât o minciună sfruntată, rezervându-mi dreptul de a acţiona în consecinţă.”

Acum, dacă Brânză a reuşit să genereze avansarea unei judecătoare după ce aceasta a decis că l-am calomniat pe agramatul deputat, ne închipuim ce ar putea face Săniuţă dintr-o instanţă de judecată, asta apropo de raportul pe justiţie proaspăt sosit de la UE.

Drept pentru care nu doar îi vom pune la dispoziţie lui Săniuţă înregistrările pe care le avem, ba chiar vom publica stenogramele complete începând de săptămâna viitoare, când revenim pe piaţă. S-o auziţi p-aia cu dumneavoastră când îl ciupiţi de fund pe Şerban Nicolae, înnebuniţi, nu alta, domnule Săniuţă. Ne scuzaţi, domnule deputat Marian Florian Săniuţă care ne trimiteţi scrisori cu antetul Camerei Deputaţilor! (foto pe www.altphel.ro)

“Cel mai mare infractor în viaţă din România”, aşa cum îl numea Gabriel Liiceanu în al său “Apel către lichele”, a cărei a treia ediţie am recitit-o zilele astea, ar putea deveni senator de Prahova. Nu mă miră deloc propunerea venită din partea cârpei Marian Săniuţă, un tip căruia Iliescu pare să-i fi aplicat o ireversibilă spălare a creierului.

Politic, Săniuţă face o mişcare excelentă. Încearcă să-şi uşureze munca (şi aşa nu-i place lui foarte mult să muncească) pentru campania care urmează, prin aducerea celui mai simpatizat om din PSD (mi se ridică părul pe şira spinării când mă gândesc la simpatia de care încă se bucură Iliescu), la Prahova. Astfel, chiar dacă sacrifică un colegiu de senator, Săniuţă câştigă la scorul obţinut de partid, o condiţie obligatorie – da, votul ăsta uninominal votat la noi e o aberaţie – pentru ca preşedintele PSD Prahova şi oamenii săi să fie siguri că vor mai petrece patru ani în Parlament. Apoi, îşi asigură un aliat de nădejde în lupta cu Emil Calotă, ceea ce nu e deloc de neglijat.

Istoric, Săniuţă nu face decât să confirme că nu este nici o deosebire între el şi un torţionar nenorocit de pe vremea comunismului. Cred că, dacă ar fi fost sluga criminalului de Iliescu în 1990, Săniuţă le-ar fi ordonat minerilor să omoare de câteva ori mai mulţi oameni, să se înveţe minte nenorociţii ce înseamnă să conteşti ordinea stabilită de securitate în ţara asta confiscată de aceiaşi comunişti. Ion Iliescu este idolul lui Marian Săniuţă. Este omul pentru care Săniuţă ar face orice. Făcând o paranteză, sigur că cei afectaţi definitiv de uitare par acum nişte oameni sănătoşi la minte, în comparaţie cu mine şi cu cei care sunt de acord că Iliescu este cel mai rău lucru care i se putea întâmpla ţării ăsteia după 1990. Cum să idolatrizezi un criminal? Cum să te mândreşti cu asta? Dincolo de lipsa de viziune politică, Săniuţă nu poate beneficia de circumstanţe atenuante, pentru că nu ştie adevărul istoric. E la fel ca atunci când treci pe roşu: nu-i poţi spune poliţistului că nu ai ştiut că nu aveai voie să traversezi.

Săniuţă îşi va încheia cariera politică exclusiv pe greşelile pe care le face. Asta ar fi singura veste bună. Alianţa cu Daniel Savu, scandalul cu Emil Calotă, neasumat, ci dirijat prin asmuţirea căţeilor din partid împotriva fostului primar, răzgândelile sale, menţinerea unei stări tensionate în partid şi încercările de a conduce dictatorial, înconjurat de nişte oameni cu mari probleme de legalitate şi moralitate – Marin Constantin şi Mihail Sireţeanu sunt doar doi dintre ei, alături de care cresc acum alţii, mai tineri – îi vor eroda definitiv şi rapid imaginea lui Săniuţă. De fapt, asta e Marian Săniuţă, o imagine care nu are nici o legătură cu realitatea. Un produs perfect al unui strâmb marketing politic. În realitate, Săniuţă e cel pe care l-am descris mai sus: lipsit de viziune, de curaj, de bărbăţie, fără conştiinţă, fără principii (dintr-alea sănătoase, pentru că principii poate spune orice dobitoc că are), interpretând istoria folosindu-se de repere false (ascultaţi-l pe Săniuţă vorbind despre falansterul de la Scăieni şi vă veţi distra de minune). Ce bine că Iliescu are lângă el un astfel de om acum şi că nu l-a avut în 1990!

De când a pierdut în halul în care a pierdut Primăria Ploieşti, Daniel Savu mi-a devenit şi mai simpatic. Şi-a deschis blog şi de acolo îl atacă pe Emil Calotă. Ceea ce nu e rău, pentru că Emil Calotă merită să fie atacat din cât mai multe direcţii. Problema e cine îl atacă pe Emil Calotă. Adică, îl atacă altPHel, e ok, e vorba de o publicaţie inventată practic pentru a-l face praf pe Emil Calotă. Îl atacă Telegraful de Prahova şi Monitorul, din nou e totul în regulă, chiar dacă atacurile le sunt ordonate jurnaliştilor de către patroni. Nu-i bai! Dar să-l atace pe Calotă Daniel Savu, asta chiar nu mai e deloc în regulă. E vorba de credibilitate, un termen care-i este străin lui Savu. Este chestia aceea din cauza căreia aţi pierdut alegerile, doimnul Savu!

Pe Savu, Calotă l-a inventat ca politician, prin ’99 (unii spun că venirea la PSD a fost o misiune pe care a primit-o Savu de la şefii săi). Şi tot Calotă l-a propus şi susţinut să ajungă candidat la Primăria Ploieşti. Acum, că a pierdut exclusiv pentru că şi-a ales prost oamenii şi ideile de campanie, Savu l-a pus la zid pe Calotă. În care trage din toate poziţiile, folosind drept muniţie ceea ce a aflat pe vremea când era consilier local. Acum, Savu este parte a societăţii civile, cică. Îmi vine să vărs! Omul care s-a afişat la braţ cu Săniuţă după ce mi-a spus despre acesta că este agent acoperit a ajuns acum un cetăţean model, care vrea să reînvie spiritul civic al ploieştenilor. Marş, mă!

Sincer, îl admir pe Savu. E un tip care, indiferent ce ar face peste zi, pune liniştit capul pe pernă seara şi doarme fără coşmaruri. El nu are remuşcări seara, indiferent pe cine minte peste zi. Acum, după ce a pierdut, Savu îmi pare un caz de dus la psiholog. Omul chiar crede că e un tip ok, care face ce trebuie. Cineva trebuie să îi explice că nu îi va crede nimeni tâmpeniile. Daniel Savu nu este un cetăţean ok, care e de partea societăţii civile (la care toată lumea face apel numai când e nevoie) şi care vrea să demaşte împreună cu cetăţenii neregulile din administraţia ploieşteană. Nu, domnule, Daniel Savu nu este altceva decât un profitor nesimţit, care vrea să mai prindă şi el o ciosvârtă din toamnă încolo. De-asta îl atacă pe Calotă, de-asta îi zâmbeşte frumos lui Săniuţă, de-asta încearcă să ne prostească pe noi.

Până să facă o rubrică de întrebări pe blog pentru Calotă şi Volosevici, Savu ar face bine să răspundă la întrebările care-l vizează pe el şi la care nu a răspuns în campanie. Dar omul este deja pe ultima sută de metri şi probabil că va fi şi exclus din partid în curând, urmând să primească o altă misiune, aşa că ce rost mai are…